//
Advocacy, Cultura, Finantarea Culturii, Fondul Culturii, Legislatie, Moldova, Politici Culturale

Avem nevoie nu doar de edificii, dar şi de instituţii de cultură

În raionul Criuleni s-a ştiut întotdeauna a promova tradiţiile culturale, indiferent de vremuri şi mijloacele financiare aflate la dispoziţie. Un merit aparte le revine autorităţilor din cadrul administraţiei publice locale care, încurajând promotorii frumosului din Criuleni, le-au creat şi condiţii adecvate pentru perpetuarea tradiţiilor. Argumente ne oferă Elena Frumosu, şefa Secţiei raionale cultură.

– Dna Frumosu, există o teză conform căreia viaţa spirituală a unei comunităţi prosperă acolo unde, în afară de biserică, este şi un cămin cultural fastuos, cu foarte multe locuri în sală şi cu scenă largă. Cât de valabilă este această teză?
– Atunci când vorbim despre Casele sau Căminele de cultură, eu pun accentul pe instituţia de cultură, nu pe edificiu. Pentru că la noi se atestă confuzii în acest sens. Edificiul poate să fie într-o stare perfectă, dar să nu existe nicio activitate în incinta lui. Şi viceversa. De exemplu, noi în prezent avem o Casă de cultură în stare avariată în satul Bălăbăneşti şi perfectăm actele prin care să declarăm avariat şi Căminul cultural din Izbişte. Dar anume în aceste două sate se desfăşoară o activitate artistică efervescentă. La Bălăbăneşti avem un minunat colectiv artistic, „Măleanca”, iar la Izbişte – un director entuziast care dirijează mai multe colective de amatori, şi un cor de copii va fi lansat în perspectiva apropiată. Mai grav este că avem sate unde nu sunt case de cultură şi oamenii vor să aibă asemenea centre. De exemplu, locuitorii din Paşcani caută în prezent bani pentru reproiectarea unui fost cămin cultural, dar aceste lucrări sunt scumpe şi, deocamdată, nu ştim cum va fi soluţionată această doleanţă a păşcănenilor. Iată, deci, că nu putem vorbi despre o interdependenţă absolută dintre local şi activismul cultural al unei comunităţi.

– Aţi vorbit despre satele mai mari, în care ar exista şi un potenţial mai mare, dar în raionul Criuleni sunt şi localităţi mai mici în care populaţia este foarte pasionată de valorile culturale. De exemplu, Răculeşti, Bălăşeşti…
– Recent am vizitat localitatea Răculeşti pentru a vedea cum decurg lucrurile şi am constatat că autorităţile locale, impulsionate de tineret, au început să acorde mai multă atenţie vieţii culturale a satului. Am fost a Căminul cultural şi am aflat că localnicii vor cu nerăbdare să-l transforme într-un centru de cultură şi tineret. Au efectuat primele lucrări de reparaţie, au amenajat o sală de festivităţi, o sală disco, deci, s-au pornit lucrurile. În satul vecin Bălăşeşti, unde în prezent se repară Casa de cultură, le-am sugerat nu uite de patrimoniul cultural şi ca, pe lângă lucrările de tencuire şi zugrăvire, să restabilească ornamentele din ghips de pe pereţii localului.

– Una dintre cărţile sonore de vizită ale raionului Criuleni este Festivalul internaţional folcloric „Meşterul Manole”. Cum vă reuşeşte organizarea evenimentului în condiţii de austeritate financiară?
– Festivalul „Meşterul Manole” este un eveniment organizat o dată la doi ani şi ne focalizăm toate eforturile pentru a nu-l abandona. Ultima ediţie s-a ţinut anul trecut, iar acum lucrăm deja la ediţia din 2011. Pentru aceasta, din bugetul raional şi din alocările republicane am creat o rezervă financiară. Dar contăm, bineînţeles, şi pe sponsori. Sunt mulţi oameni care vor să ne ajute, care ne oferă din tot sufletul susţinere, în limita puţinului pe care îl au, pentru a prelungi viaţa acestui festival. „Meşterul Manole” nu e doar o sărbătoare muzicală. Aici este promovată întreaga gamă a tradiţiilor: vin meşterii populari din republică şi de peste hotare, facem cunoscute tradiţiile gastronomice. Este un festival bine cunoscut pe meleagurile noastre şi în niciun caz nu vom renunţa la organizarea lui, oricât de greu ar fi.

– Exodul oamenilor de cultură din provincie spre capitală, dar şi peste hotarele republicii, nu a ocolit nici Criulenii. Cum vă descurcaţi în aceste condiţii?
– Într-adevăr, talentele culturii regionale, începând din anii `90, au plecat masiv din localităţile R. Moldova, dar vreau să vă spun că, în ultimii doi ani, noi am devenit mai atractivi pentru specialiştii tineri. De exemplu, la Centrul raional de cultură au fost angajaţi în câmpul muncii trei tineri specialişti – un coregraf, un conducător de studio teatral şi un pictor. La capitolul profesionalism avem o serie de pârghii pentru a-i susţine pe cei care vor să devină foarte buni. Cu ajutorul Centrului Naţional de Cultură Populară sunt organizate diverse stagii şi traininguri. În acest context, chiar în acest weekend, la noi va avea loc o întâlnire şi un schimb de experienţă între oamenii de cultură din raioanele Hânceşti şi Criuleni.

– Vă mulţumim şi vă dorim mult succes!

Timpul. Andrei Loghin

About Ghenadie Sontu

Ghenadie Sontu is the Founder and President of ARS DOR Association, a center for art and professional development in Moldova, which focuses on the development and promotion of Moldova’s cultural sector. Currently Ghenadie is the Chairman of the Advisory Committee at Eastern Partnership Culture Programme funded by the European Union. He is a Fellow of DeVos Institute of Arts Management, at Kennedy Center in Washington D.C., USA, and the expert of the Republic of Moldova at the Compendium-Cultural Policies and Trends in Europe Programme of Council of Europe. Previously, he worked for the Ministry of Culture of the Republic of Moldova as the Deputy-Director at the Agency for Inspection and Restoration of Monuments. Additionally, Ghenadie serves as a consultant in the frames of the project “Troika Moldova” developed through the European Neighborhood Programme, Arts & Culture Programme of the Open Society Institute – Budapest, the Soros Foundation Moldova and European Cultural Foundation. He served as the President of the Youth Parliament of Moldova and launched the International Art Project Eurointegration through Art. He has received a fellowship for trainers in cultural policy. Ghenadie graduated from a three-year programme of the European Cultural Foundation and Soros Foundation entitled Consolidation of Cultural Sector of Moldova and holds degrees from the Academy of Fine Arts and the Laboratory of Philosophy, Anthropology, and Culturology of the Invisible College of Moldova. www.arsdor.org www.ghenadiesontu.com

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

AIRMC

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 229 de urmăritori

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 229 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: