//
Advocacy, Cultura, Legislatie, Moldova, Monumente, Patrimoniu Cultural, Politici Culturale

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului Marian Lupu, Preşedinte Interimar al Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova,

Domnului Vladimir Filat, Prim-ministrul Republicii Moldova,

În numele unui grup de organizaţii non-guvernamentale şi instituţii de cultură şi ştiinţă din Republica Moldova, ne adresăm Domniilor Voastre pentru a vă sesiza în legătură cu situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural construit al ţării, inclusiv Centrul istoric al Chişinăului, care se confruntă cu un ritm alert de degradare şi distrugere.

Dorim să Vă atenţionăm cu toată responsabilitatea asupra proliferării fenomenului demolării şi degradării masive a obiectivelor de arhitectură incluse legal, prin decizia Parlamentului sau a Consiliului municipal Chişinău, în Registre oficiale de protecţie. Începând cu ianuarie 2011 în Chişinău au fost înregistrate deja 6 cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate (str. P. Movilă 27B, V. Alecsandri 32, Bucureşti 71, Vlaicu Pârcălab 71, Sarmizegetusa 48, Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 4), se intervine cu brutalitate în zona de protecţie a paraclisului protejat dedicat voluntarilor basarabeni şi bulgari din secolul al XIX-lea (str. N.Dimo, 6), este lăsat în mod deliberat să se ruineze remarcabilul palat urban de pe str. Bucureşti 62 ş.a. Practic în fiecare zi se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate (se dezbat elementele decorative, se scot şi se aruncă ferestrele şi uşile originare, se schimbă forma acoperişului etc.). La fel de insistent se intervine în structura urbană a Centrului protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc diferitor megaconstrucţii. Este cu atât mai regretabil, cu cât în acest „joc” al distrugerii într-un fel sau altul sunt implicate autorităţile publice. Putem constata cu regret, că distrugerile în Chişinăul istoric din ultimii 20 de ani le-au depăşit prin amploare şi insistenţă pe cele care au fost operate în timpul regimului sovietic.

Statul, prin instituţiile sale constituţionale – legislativă, executivă şi judecătorească – trebuie să se implice mai activ în stăvilirea atacului masiv asupra identităţii culturale şi urbane a ţării. Legislaţia în vigoare în domeniul protejării patrimoniului cultural este ignorată, practic, în totalitate. Sunt trecute pe linie moartă obligaţiunile internaţionale ale Republicii Moldova asumate odată cu ratificarea unui şir de Convenţii ale Consiliului Europei şi UNESCO în domeniul protejării patrimoniului cultural. Este o sfidare a bunului simţ că Republica Moldova nu cunoaşte deocamdată nici un precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor de patrimoniu cultural (doar pe parcursul ultimului an au fost înaintate şi rămase fără vreun efect palpabil peste 20 de sesizări pe acest fel de cazuri în organele procuraturii).

Nimeni nu poate estima cât va „plăti” statul nostru în urma distrugerii metodice la care este supus patrimoniul cultural, la care acesta este condamnat prin situaţia deplorabilă de astăzi, când interesele economice de moment sunt contrapuse intereselor culturale ale ţării. Nimeni nu poate estima care vor fi repercusiunile acestei atitudini nihiliste faţă de trecutul nostru, faţă de mărturiile civilizaţiei noastre, de trecere a poporului nostru prin istorie, asupra generaţiilor în creştere.

Putem invoca Constituţia, legislaţia naţională, documentele europene în domeniu semnate şi ratificate de ţara noastră, putem aduce multiple alte argumente în favoarea necesităţii protejării monumentelor, în situaţia creată însă, este un lucru deosebit de important ca Dumneavoastră, cei împuterniciţi cu înalte demnităţi de stat, să nu admiteţi irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră.

Este necesară voinţă politică pentru a se trece de la protejarea declarativă la protejarea reală a patrimoniului cultural al ţării, ca parte integrantă a politicii de integrare europeană a ţării noastre. Dacă amploarea înregistrată actualmente a demolărilor şi desfigurărilor nu va fi stopată, Republica Moldova riscă în următorii 10 ani să rămână fără unul dintre cele mai importante segmente identitare – patrimoniul cultural construit.

Pentru rezolvarea problemelor prezentate, apelăm la responsabilitatea Executivului şi Legislativului în examinarea şi rezolvarea următoarelor propuneri:

1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General al mun.Chişinău în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statutul ei de zonă construită protejată de categorie naţională, cu atragerea obligatorie a specialiştilor din domeniu ai Ministerului Culturii şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi a celor de la Consiliul Europei şi UNESCO.

2. Instituirea prin Hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a Planului Urbanistic General, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric a Chişinăului.

3. Crearea pentru zona construită protejată de categorie naţională – Centrul istoric al Chişinăului, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat, atribuţia de bază a căruia să fie gestionarea şi monitorizarea situaţiei patrimoniului cultural, promovarea lui în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei.

4. Crearea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după exemplul altor state europene, a unei subdiviziuni specializate responsabile pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării – poliţia monumentelor.

5. Crearea prin Hotărâre de Guvern a fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului.

6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării.

În speranţa că vom fi auziţi şi înţeleşi adecvat,

1. Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice, preşedinte – dr.hab. Mariana Şlapac

2. ICOMOS Moldova (secţia din RM a organului consultativ UNESCO pentru Monumente şi Situri), preşedinte – dr.arh. Sergius Ciocanu

3. AO Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova, director-adj. – dr. Ion Tentiuc

4. Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova, preşedinte – dr. Sergiu Musteaţă

5. Mişcarea Ecologistă din Moldova, preşedinte – Alecu Reniţă

6. Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”, preşedinte – dr.Silviu Tabac

7. Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, director general – Mihai Ursu

8. Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, director general – dr.hab. Eugen Sava

9. Grupul Civic pentru Protecţia Centrului Istoric al Chişinăului – arh. Anatolie Gordeev

10. Asociaţia Arhitecţilor din Moldova, preşedinte – arh. Mihai Şeremet

11. Societatea de Etnologie din Moldova, preşedinte – dr. Varvara Buzilă

12. Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova, preşedinte – dr.Viorel Miron

13. Societatea Cultural-Ştiinţifică Museion, preşedinte – dr.hab. Elena Ploşniţă

About Ghenadie Sontu

Ghenadie Sontu is the Founder and President of ARS DOR Association, a center for art and professional development in Moldova, which focuses on the development and promotion of Moldova’s cultural sector. Currently Ghenadie is the Chairman of the Advisory Committee at Eastern Partnership Culture Programme funded by the European Union. He is a Fellow of DeVos Institute of Arts Management, at Kennedy Center in Washington D.C., USA, and the expert of the Republic of Moldova at the Compendium-Cultural Policies and Trends in Europe Programme of Council of Europe. Previously, he worked for the Ministry of Culture of the Republic of Moldova as the Deputy-Director at the Agency for Inspection and Restoration of Monuments. Additionally, Ghenadie serves as a consultant in the frames of the project “Troika Moldova” developed through the European Neighborhood Programme, Arts & Culture Programme of the Open Society Institute – Budapest, the Soros Foundation Moldova and European Cultural Foundation. He served as the President of the Youth Parliament of Moldova and launched the International Art Project Eurointegration through Art. He has received a fellowship for trainers in cultural policy. Ghenadie graduated from a three-year programme of the European Cultural Foundation and Soros Foundation entitled Consolidation of Cultural Sector of Moldova and holds degrees from the Academy of Fine Arts and the Laboratory of Philosophy, Anthropology, and Culturology of the Invisible College of Moldova. www.arsdor.org www.ghenadiesontu.com

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

AIRMC

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 229 de urmăritori

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 229 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: