//
AIRM

CONCURS DE URBANISM ŞI ARHITECTURĂ

Ambasada Franţei din RM în colaborare cu Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor, a Primăriei mun. Chişinău și-a propus să revalorizeze spaţiul public din str. 31 august 1989, perimetrul Grădina Publică Ştefan cel Mare, de la str. Maria Cebotari până la strada Puşkin” – transformând acest spaţiu prin unul pietonal, prin regenerare – reabilitare a zonei cu statut protejat din Nucleul Istoric al Chişinăului, – „Amenajarea zonei neprotejate, spaţiul public – Circul din Chişinău şi zona adiacentă din bd. Renaşterii.
În acest scop, Ambasada Franţei din RM, Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor în colaborare cu Primăria mun. Chişinău lansează concursul naţional de arhitectură şi urbanism. Mesajul este adresat tuturor arhitecţilor-urbanişti din Republica Moldova (instituţiilor de proiectare de stat şi private, studenţilor din mediul universitar antrenat în acest domeniu).
Scopul concursului este să selecteze cel mai bun concept spațial-urbanistic pentru zonele protejate şi neprotejate, astfel ca în perspectivă aceste spaţii vor fi parte din infrastructura turistică a oraşului, un spaţiu demn şi reprezentativ pe plan național și important la scară europeană.
Concursul are drept intenție de a atrage atenţia specialiştilor în domeniul arhitecturii şi urbanismului, persoane fizice şi juridice licenţiate în domeniu, ce sunt motivate în planificarea urbană şi dezvoltarea durabilă a oraşului, de asemenea concursul vrea să deschidă calea către o intervenție arhitectural-urbanistică de înaltă ținută, care să creeze o infrastructura reprezentativă și atractivă pentru publicul larg al noului mileniu, punând în valoare importantele monumente istorice ale capitalei (Grădina Publică Ştefan cel Mare, Muzeul Naţional de Istorie, Biblioteca Naţională, Muzeul Naţional de Artă a Moldovei) – pentru zona protejată, şi Clădirea Circului din Chişinău, bd Renaşterii – pentru zona neprotejată.

PREMIILE CONCURSULUI
• premiul I: o vizită de documentare şi formare în Franţa
• premiul II: o vizită de documentare şi formare în Franţa
CALENDARUL CONCURSULUI
Lansarea oficială a concursului 1 martie 2016
1. Înscrierea 10 martie
2. Vizită sit 11 martie
7. Predare proiecte 11 aprilie, ora 16.00
8. Analiză preliminară proiecte (verificare ) 12 -18 aprilie
9. Jurizare proiecte 18-19 aprilie
10. Anunț oficial câștigător (conferință de presă cu juriul) 19 aprilie 2016,ora 16.00

DOCUMENTAȚIA CONCURSULUI
ANEXA 1 – DOCUMENTAȚIE DE URBANISM

ANEXA 2 – STUDIU ISTORICO – ARHITECTURAL ȘI URBANISTIC
Monumentele în str. 31 August 1989

Zonă propusă – pietonală
Str. 31 August 1989, 125 (colţ str. N. Iorga), Casă de raport, Casa familiei Râşleakov

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău alcătuit de Academiei de Ştiinţe.
Prima atestare documentară datează din 1876, când aparţinea nobilei Ecaterina Râşleakov. La începutul secolului al XX-lea, casa veche de la colţ a fost demolată şi în locul ei a fost construită o casă în două etaje. Descrierea din 1915: „Casă de locuit, în două etaje, constă din patru apartamente, la etaj – sunt 15 odăi, 18 ferestre, la parter – 9 odăi, 19 ferestre”.
Este o casă construită la colţul cartierului, mărginit de străzile 31 August şi Nicolae Iorga. Este ridicată în două niveluri, pe un plan unghiular, cu o aripă orientată în adâncul sectorului, cu faţadele aliniate liniilor roşii ale străzilor, cu colţul tăiat oblic. Faţada orientată spre strada N. Iorga are o compoziţie simetrică, alcătuită din şapte axe compoziţionale, toate goluri de ferestre, la etaj – două uşi de balcon. Faţada orientată spre strada 31 august are 11 axe, 10 de ferestre şi una pentru uşa de acces dinspre stradă. Paramentul faţadei principale este tencuită neted, cu rostuirea bosajelor orizontale. Detaliile arhitectonice ale faţadei principale sunt din arsenalul stilului eclectic cu reminiscenţe clasice.
Intrarea este simplă, fără elemente decorative. Balcoanele au îngrădire din fier forjat cu motive vegetale. Ferestrele au ancadramente, cu chenare simple care includ bolţarul central, cu panouri şi nişe sub plita de pervaz, la etaj dotate cu cornişe rectilinii pe console. Centrul faţadelor este scos în evidenţă printr-o compoziţie din trei ferestre, dotate cu frontoane triunghiulare. Partea superioară a pereţilor este terminată printr-o friză netedă cu o cornişă cu denticule.

________________________________________

Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 35 (colţ str. 31 August)
Conac urban al familiei Donici

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.
Primele informaţii documentare cu privire la proprietata imobiliară datează din 1863, când aparţinea secretarului de colegiu Aristotel Londis. În 1867 această proprietate a fost cumpărată de către soţia porucicului în rezervă Iulia Vichentievna Ianuşevski, care în 1869 a construit o casă cu subsol, autorul proiectului arhitectul urban Alexandru Osipovici Bernardazzi. La începutul lui 1870 casa a fost vândută Elenei St. Casso, devenită soţia lui Gheorghii Nic. Donici, consilier de stat, efectiv, care a rămas proprietara casei până în 1897. În 1878, după încheierea războiului ruso-turc, în subsolul ei s-a aflat în captivitate Osman-paşa, fostul comandant al armatei otomane, ce se predase iniţial la Plevna. În anii ’80 ai secolului trecut clădirea a fost amplificată. În 1897 casa avea 12 încăperi cu dependinţe.
În 1901 proprietar era atestat Mihail Katakazi, deputat al Adunării deputaţilor nobilimii basarabeane, în 1916 – familia Anghel. În perioada interbelică clădirea a servit drept sediu al Băncii Naţionale. Actualmente este sediul Institutului Patrimoniul Cultural al Academiei de ştiinţe.
Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată pe un plan unghiular, într-un parter pe un demisol, cu faţadele aliniate la liniile roşii ale străzilor Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni şi 31 August 1989. Paramentul faţadelor este tencuit neted, contrastând cu demisolul, căptuşit cu piatră spartă. Faţada principală este orientată spre strada 31 August 1989, care include intrarea principală. Compoziţia acestei faţade este asimetrică, alcătuită din şase axe, cinci de ferestre şi una a intrării de onoare, amplasată lateral spre dreapta. Ferestrele sunt în arc în plin cintru, conturate cu o arhivoltă din ciubuc răsucit, sprijinite pe mici console. Accentul compoziţional revine intrării în casă, care are loc printr-un rezalit cu fronton triunghiular, la care este angajat porticul cu aspect de portal oriental, cu golul uşii în arc în plin cintru. Holul intrării este iluminată de o fereastră circulară, urcarea la cota parterului se efectuează prin trepte interioare.
Faţada laterală avea iniţial o compoziţie simetrică, alcătuită din cinci axe, cu un rezalit central, cu colţurile întărite prin lesene. Axa de simetrie era subliniată de un grup din trei ferestre în arc în plin cintru, care se deosebesc de ferestrele din părţile laterale, prin arhivolta alcătuită din bolţari. Faţada a fost alungită de-a lungul străzii cu o nouă porţiune, alcătuită din cinci axe, alcătuite din ferestre mai înguste, toate în arc în plin cintru, arhivolta cărora prezintă aceiaşi soluţie cu bolţari reluată de la casa iniţială. Partea nouă este separată de partea veche printr-o arcada cu o fereastră în centru şi două firide laterale, despărţite prin două coloane ale ordinului doric. Casa veche se deosebeşte şi prin registrul inferior din bosaje „diamant”, mărginit sus prin plita de pervaz a ferestrelor şi jos, de brâul de deasupra demisolului. În axa ferestrelor se află orificiile îngemănate ale aerisirii demisolului, care încadrate în carouri se evidenţiază pe fundalul facturii aspre, imitate din lemn şi în porţiunea nouă a casei. Deasupra ferestrelor, în friza netedă de sub cornişă se află ferestrele triplate ale aerisirii podului. Cornişa casei, ca şi cornişa portalului intrării, este proeminentă, susţinută de arcuri în console, dispuse dens, doar atât cât ţine clădirea din prima fază.

Imagini de alta dată
Str. 31 August 1989, 78 A, Clădirea fostului seminar teologic

Monument de arhitectură şi istorie de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău alcătuit de Academiei de Ştiinţe.
În decembrie 1813 a fost construită clădirea în două etaje a seminarului teologic, amplasat pe teritoriul acordat Mitropoliei, la colţul cartierului, mărginit de străzile bd. Ştefan cel Mare şi a str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. La sfârşitul secolului al XIX-lea această clădire a ajuns într-o stare precară şi a fost luată decizia de a o înlocui cu alta nouă, pentru care a fost ales loc pe acelaşi cartier, la colţul opus, orientat cu faţada principală spre strada 31 August 1989.
Construcţia a fost finisată în 1902. În această clădire şi-a făcut studiile teologice poetul-preot Alexei Mateevici, autorul cuvintelor imnului RM. În onoarea poetului a fost instalată o placă comemorativă. Actualmente este clădirea Facultăţii de energetică a UTM şi Secţia literatura arta plastică şi cartografie a Bibliotecii Naţionale. Arhitectura este în stil eclectic cu reminiscenţe neoclasice şi detalii din arhitectura rusă.
Autorul al proiectului a fost arhitectul V. Elkaşev din Sankt-Petersburg, supravegherea tehnică a fost asigurată de arhitectul M. Seroţinsky,
Cădirea este ridicată în două etaje pe un demisol înalt, cu planul în forma de „T”, orientat cu faţada principală spre strada 31 August. Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu un dominată de rezalitul central, cu axarea foişorului intrării, cu intrarea principală şi laterale în arc în plin cintru, dominat de un balcon-tribună. Paramentul faţadei principale este tencuit neted, cu detaliile modelate din mortar.
Ferestrele au forme şi ancadramente diverse – la etaj sunt în rectangulare încununate cu o compoziţie din arhivolte semicirculare şi în acoladă, la parter – la parter cu colţurile rotunjite, înrămate de muluri simple, cu panouri sub plita de pervaz, la demisol – ferestrele sunt în segment de arc. Ferestrele din rezalitul faţadei principale sunt cu partea superioară în arc în plin cintru, fiecare cu câte o arhivoltă semicirculară, îngemănate sub o arhivoltă falsă în acoladă. Partea superioară a rezalitului este terminată printr-o friză din panouri şi triglife, cu două atice laterale, elemente ale parapetului clădirii, în care sunt incluse şi tubele de deasupra aripilor laterale.
Arhitectura faţadelor laterale şi posterioară este soluţionată în aceiaşi cheie stilistică. Prin faţadele aripilor laterale, dispuse în axele de simetrie, au loc intrări secundare în clădire.

Imagini de alta dată
Str. 31 August 1989, 115, Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N.G.Dadiani

Monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională (valoarea locală este contestată), introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău alcătuită de Academia de Ştiinţe. A fost construită în stilul eclectic, cu sursa de influenţă a goticului florentin.
În 1897 Consilierul de Stat Mitrofan Purişkevici a vândut Consiliului gimnaziului pentru fete în numele N.Dadiani o proprietate imobiliară, aflată la colţul cartierului. După demolarea construcţiilor vechi în 1901 a fost construită clădirea nouă cu 2,5 etaje, autor A.I.Bernardazzi. În timpul celei de a doua conflagraţie mondială clădirea gimnaziului a fost deteriorată în partea superioară. Până în anul 1964 a servit drept sediu pentru comitetul central al partidului comunist al RSSM, când clădirea este eliberată şi devine Palatul Pionerilor şi a elevilor, iar aripa stângă – găzduieşte Societatea republicană „Ştiinţa”. Din 1976 devine sediul Muzeului de istorie a partidului comunist al Moldovei. În scopul extinderii spaţiului muzeistic, a fost construită la dreapta clădirii o aripă din două niveluri, simetrică cu cea din stânga, atât după amplasament cât şi după soluţia arhitecturală. Astăzi este sediul Muzeului Naţional de Arte Plastice.
Clădirea gimnaziului, este aliniată străzii, ridicată în două etaje pe un subsol, pe plan în formă de teu. La joncţiunea aripilor se află scara monumentală cu trei rampe care urcă la etaj. Un perete longitudinal împarte spaţiul interior în două părţi inegale, un culoar şi clase legate în anfiladă circulară.
Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu un rezalit voluminos central, accentuat de un acoperiş piramidal, încununat de un foişor aerat, prin care are loc accesul în clădire, şi două rezalite laterale. Nouă axe compoziţionale, reprezintă 8 goluri de ferestre şi unul pentru uşa de la balcon, căruia, la parter, îi corespunde uşa accesului de onoare. Paramentul faţadei principale este variat, executat în zidărie aparentă, cu parterul în bosaje orizontale din piatră de gresie, şi etajului din cărămidă arsă şi detalii cioplite din piatră.
Intrarea era printr-un gol simplu în peretele parterului, neevidenţiată în arhitectural, în afară de forma în arc, conturată cu bolţari în spiritul goticului timpuriu şi de dominarea axei prin balconul-tribună de la etaj. Ferestrele de forme variate -cu golul în arc în plin cintru şi în segment de arc, cu conturarea părţii superioare în bolţari ce imită forme gotice. La etaj ferestrele au ancadramente, cu chenare din bosaje de diferită lungime, ce creează o margine în zigzag şi cu panouri decorative.
În grosimea pereţilor rezalitului central şi a rezalitelor laterale au fost sculpturi plasate în firide în arc. Partea superioară a pereţilor este terminată printr-o friză masivă rezultată din console legate printr-o arcatură.

Imagini de alta dată

________________________________________

str. 31 August 1989, nr.121, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Actul de înfiinţare a muzeului de istorie poartă data de 21 decembrie 1983, dată la care este emis ordinul Ministerului Culturii nr. 561 “Cu privire la reprofilarea muzeelor” (în baza hotărârii comune a CC al PCM şi Consiliului de Miniştri al RSSM din 29 noiembrie 1983 “Cu privire la utilizarea monumentului istoric – clădirea fostului gimnaziu de băieţi din Chişinău, unde a învăţat S. Lazo”).
Muzeul de Stat de Istorie al RSSM era creat pe baza Muzeului Republican al Gloriei Militare, pe care l-a încorporat, şi a fondului de piese cu valoare istorică deţinut de Muzeul de Stat de Istorie şi Studiere a Ţinutului Natal al RSSM. Amplasarea lui a rămas în clădirea istorică în curs de restaurare a fostului gimnaziu de băieţi nr. 1 din Chişinău, unde se aflase Muzeul Republican al Gloriei Militare.
La 22 octombrie 1991, prin ordinul Ministerului Culturii nr. 231 “Cu privire la perfecţionarea activităţii muzeelor republicane”, Muzeul de Stat de Istorie al RSSM îşi schimbă titulatura în Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
În anul 2006, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1326 din 14 decembrie 2005 „Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării”, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a fost reorganizat, prin absorbţia Muzeului de Arheologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.
În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 184 din 13 martie 2013, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei îşi schimbă titulatura în Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Actualmente Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei este subordonat Ministerului Culturii al Republicii Moldova, activitatea sa ştiinţifică fiind coordonată de către Academia de Ştiinţe a Moldovei.
– „Amenajarea zonei neprotejate, spaţiul public – Circul din Chişinău şi zona adiacentă din bd. Renaşterii
Circul din Chişinău a fost lansat oficial în 1981. Autorii proiectului și unii realizatori ai lui (arhitecții S. Șoihet și A. Kirilenko, inginerii T. Goriunova și M. Șein, brigadierul A. Parsin, electrosudorul-montor M. Postolache, muncitorul-marmurist N. Startev) au fost distinși cu Premiul de Stat al RSSM.

Circul din Chişinău este unul din edificiile care reprezintă Chişinăul şi care dispune de cea mai mare sală de spectacole din Republica Moldova. Sala de spectacole în formă de amfiteatru are o capacitate de 1900 de locuri, iar arena – un diametru de 13 metri. Sala de reprezentaţii este împrejmuită de un foaier în formă de semicerc, care este decorat cu picturi murale în tehnică encaustică. Circul a găzduit concerte şi reprezentaţii atât ale artiştilor autohtoni, cât şi ale celor de peste hotare (Belarus, China, Finlanda, Germania, Rusia, Ucraina etc.). Dacă circurile din fostul spaţiu sovietic realizau până la 14 reprezentaţii pe an, atunci Circul din Chişinău deţinea recordul de până la 57 de concerte pe an.

În anul 2007, Circul a fost reorganizat din întreprindere de stat în societate pe acţiuni, în care acţionarul majoritar este Ministerul Culturii.
După o pauză de 10 ani, a fost inaugurată arena mică a Circului din Chișinău, cu un diametru 9,51 m, cu o capacitate de 300 locuri.
Deschiderea oficială a avut loc în data de 30 mai 2014.
ANEXA 3 – PLANURI SUPORT

ANEXA 4 – DOCUMENTAR FOTOGRAFIC
– „Amenajarea zonei protejate, spaţiului pietonal – str 31 august 1989, perimetrul Grădina Publică Ştefan cel Mare, de la str. Maria Cebotari până la strada Puşkin”

 

– „Amenajarea zonei neprotejate, spaţiul public – Circul din Chişinău şi zona adiacentă din bd. Renaşterii

 

Materialele de participare la concurs pot fi prezentate la adresa:
MD 2033, Chişinău, str. Sfatul Tarii 8, Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor
– pentru informaţii suplimentare tel 0(22) 233159, 069744593, airm.mc@gmail.com Budeci Ion
– pentru prezentarea materialelor, 079554365, stefanita.ion@gmail.com Ştefăniţă IonModel

 

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

AIRMC

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 229 de urmăritori

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 229 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: