//
Demolari

Demolari Chisinau




Die frühere Moldawische Sozialistische Sowjetrepublik und heute unabhängige Republik Moldova, ist eines der ärmsten Länder Europas. Das Pro-Kopf- Einkommen beträgt umgerechnet kaum180 Euro im Monat. Viele Bewohner kämpfen buchstäblich ums nackte Überleben.

Zu sehr mit ihrem Überlebenskampf beschäftigt registrieren nur wenige, dass korrupte Lokalpolitiker in der Hauptstadt Chisinau seit Jahren eine in Osteuropa beispiellose Abrissorgie in Gang gesetzt haben mit dem Ziel der Zerstörung aller historischen Baudenkmäler.

Chisinau, einst ein architektonisches Juwel, ist drauf und dran, die hässlichste Hauptstadt Europas zu werden. Nur einige wenige kämpfen gleich Don Quichotte gegen die sich immer schneller drehenden Windmühlenflügel von Korruption und Zerstörung.

Simion Chiochina und Mirko Schwanitz berichten aus Chisinau:

Al cui este Chișinăul?

Notă informativă pentru Şedinţa de Guvern din data de 06 iulie 2011 privind obiectivele de arhitectură şi arheologice

Stimate Domnule Prim-ministru, stimaţi miniştri, stimată audienţă,

 

Obiectivele de arhitectură şi arheologice înscrise în Registrul monumentelor RM, aprobat de Parlamentul ţării în anul 1993, în conformitate cu stipulările legislaţiei în vigoare, se află sub protecţia oficială a statului, constituind unul dintre factorii identitari de bază ai ţării noastre.

Deşi ţara noastră dispune de acte normative în domeniul protejării monumentelor, deşi ne-am asumat responsabilităţi în faţa partenerilor noştri europeni la capitolul protejarea moştenirii culturale prin ratificarea mai multor documente importante ale Consiliului Europei şi ale UNESCO, acestea în cea mai mare parte sunt totalmente ignorate.

Cu toate acestea, de mai mulţi ani asistăm la abateri şi încălcări flagrante ale prevederilor legale în domeniu, care duc la degradarea, desfigurarea sau demolarea a monumentelor de istorie şi cultură protejate de stat.

Constatăm, că ţara noastră este unică în felul său în Europa (şi în CSI), prin faptul că nu cunoaşte nici un precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persone fizice sau juridice responsabile de demolarea sau prejudicierea obiectivelor protejate de stat.

În urma inspectării celor 977 de obiective cu statut de monument protejat de categorie naţională şi locală din Chişinău înscrise în Registrul monumentelor RM, s-a constatat că peste 25 % dintre ele sunt sau deja demolate, sau se află în proces activ de distrugere.

La concret, în Chişinău sunt demolate 81 de obiective cu statut de monument (dintre care 44 au fost demolate în perioada 1993-2006, iar 37 de obiective au fost demolate recent, în perioada 2006-2011).

160 de edificii cu statut de monument protejat din Chişinău au suferit intervenţii ilicite, care au prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea monumentelor şi a zonelor lor de protecţie. Totodată, din indiferenţa şi inacţiunea factorului uman, 17 edificii se găsesc în proces de ruinare.

Astfel, cifra totală a edificiilor care au avut de suferit din cauza nerespectării legislaţiei în vigoare privind protecţia monumentelor este de 254 de obiective cu statut de monument protejat de categorie naţională şi locală.

Pe parcursul a 18 luni de activitate Agenţia a înaintat 21 de sesizări către organele de drept şi de profil, dintre care la o mare parte dintre ele fie nu avem nici un fel de răspuns, sau răspunsul anunţă neînceperea urmăririi penale.

Printre cazurile de ultimă oră se situează:

1. Imobil protejat de stat pe str. Vlaicu Pârcălab 71 (sec.XIX). În legătură cu începutul procesului de demolare a imobilului, Agenţia de Inspectare a Monumentelor a sesizat la 15 martie 2011: Inspecţia de Stat în Construcţii şi Procuratura. Inspecţia a răspuns că a stopat lucrările de demolare, dar care în realitate au continuat, iar Procuratura a răspuns prin neînceperea urmăriirii penale, argumentând lipsa componentei de infracţiune. La data de 22 iunie 2011 demolarea imobilului cu statut de monument protejat de stat de categorie naţională a devenit un fapt împlinit.

2. Intervenţie de degradare a Centrului istoric protejat de stat al Chişinăului şi distrugerea imobilului protejat de stat pe str. Colina Puşkin, 3 (şi începutul construcţiei aici a unui Complex de blocuri locative cu până la 15 etaje). Prin aceasta a fost demolat un imobil cu statut individual de monument protejat de stat de categorie naţională (Colina Puşkin, 3), este supus riscului de ruinare imobilul cu statut de monument protejat de stat din str. A. Pann nr.19 (Muzeul A.Puşkin şi zona lui de protecţie), asupra cărui fapt au protestat inclusiv şi reprezentanţe diplomatice străine acreditate în R.M. Totodată, a fost degradată o parte a monumentului protejat de stat de categorie naţională – Centrul istoric al Chişinăului. Pe acest caz Ministerul Culturii a sesizat Procuratura pe data de 15 aprilie 2011, deocamdată fără a primi vreun răspuns.

3. Intervenţie degradantă în zona de protecţie a monumentului protejat de stat – Capela voluntarilor basarabeni şi bulgari (sec.XIX), str. Dimo, 6. Pe acest caz au fost exprimate proteste oficiale ale reprezentanţelor diplomatice străine. Fără a avea nici un act permisiv (nici pentru proiectare, nici pentru construire), parohul de aici a îngrădit un teren de pământ şi a început lucrări de construire a unei biserici noi, afectând grav spaţiul verde protejat, dar şi zona de protecţie a monumentului. Cazul este documentat de Primărie şi de Inspecţia de Stat în Construcţii. Totuşi, groapa de fundare a noii biserici este deja săpată, fiind realizate şi o parte din fundaţii.

4. Intervenţie degradantă la una dintre clădirile complexului protejat de stat a fostei şcoli de pomicultură şi viticultură din Chişinău (sec. XIX) din str. Sarmisegetuza 48. În februarie 2011 Primăria eliberează un certificat de urbanism prin care se permite proiectarea din contul demolării imobilului protejat de categorie naţională o clădire nouă cu multe etaje. În luna mai este stopat începutul demolării acestui imobil. Recent, prin judecată, Primăria Chişinău a fost obligată să elibereze firmei proprietare a monumentului o autorizaţie de demolare a imobilului protejat de stat, deşi unica instituţie competentă în emiterea unor decizii de distrugere a imobilelor cu acest statut este Parlamentul RM, care a instituit regimul lor de protecţie.

Astfel, ne ciocnim cu o situaţie paradoxală – Parlamentul RM instituie prin hotărâre legală regimul de protecţie naţională asupra obiectivelor din Registrul naţional al monumentelor, fapt reconfirmat pentru mun.Chişinău printr-o hotărâre specială de Guvern în anul 2004, iar monumentele, fără ca acestor obiective să li se retragă statutul de monument protejat, se distrug sau se degradează prin documente emise de autorităţile publice, prin acţiuni voluntare ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv, precum vedem, şi cu concursul autorităţilor judecătoreşti.

Cu referire la inventarierea efectuată de către specialiştii din cadrul Agenţiei IRM în perioada anului2010 amonumentelor de importanţă naţională din cele 28 raioane şi 2 municipii inspectate, s-au inspectat 800 de monumente, prin care sa constatat o situaţie catastrofală a edificiilor cu statut protejat de stat.

18 biserici de lemn care în 1993 figurau în Registrul Naţional al Monumentelor, au fost demolate. Aproximativ 1\3 din cele 332 de biserici inspectate incluse în Registrul Naţional al Monumentelor, au fost mutilate prin intervenţii degradante, de cele mai multe ori fără a avea nici o permisiune în acest sens de la autorităţile investite de legislaţie cu responsabilităţi de autorizare a intervenţiilor de acest gen. În majoritatea mănăstirilor istorice protejate de stat au fost operate intervenţii degradante care au prejudiciat grav valoarea lor de monument.

Din cele 49 deosebit de valoroase conace boiereşti cu statut de monument protejat de categorie naţională – 80 la sută se află în stare de ruină.

Această notă informativă a fost elaborată de Domnul Ion Ştefăniţă, Director General al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor

Discuție

One thought on “Demolari

  1. O analiza a Dl Ghenadie Ivascenco cu privire la ideea construirii Bvd. Cantemir: Ideea „trasării bulevardului Cantemir prin partea de jos a centrului istoric al Chisinaului” este un bluf, un vis urât şi un proiect ne-fezabil din punct de vedere economic. Nu realizarea acestui proiect ar trebui sa deranjeze, ci calitatea si fezabilitatea planurilor elaborate si promovate cu finantare publica. Aici o concluzie care s-ar cere: Chisinaul de 20 de ani nu are un arhitect sef. Nu este vorba de un birocrat care ocupa aceasta functie, ci de o personalitate cu vocatie, care ar iubi si ar sluji destoinic orasul nostru.

    Vin cu cateva explicatii:

    (1) Ideea extinderi bd. Cantemir pana la str. Mihai Viteazul a fost inclusa in Planul Urbanistic General al Chisinaului din 1989 la insistenta urbanistilor moscoviti. De fapt, moscovitii propuneau 2 noi bulevarde largi in centru – dublori pentru str. Lenin: Cantemir (Cosmonautilor) si Bucuresti (Iskra). Respectiv, centrul Chisinaului urma sa fie „re-sistematizat” in totalitate conform SNIP-urilor, iar orasul urma sa ia infatisarea unei urbe sovietice exemplare. Planurile au fost „stricate” de Perestroika, Glasnosti si Miscarea de Eliberare Nationala. Comunitatea sovietica a urbanistilor incepu sa-si recunoasca greselile. Sub presiunea vremurilor, s-a dezis de ideea largirii str. Iskra (azi Bucuresti) si demolarile masive aferente acestui proiect in partea de sus o centrului istoric. In schimb, in calitate de compromis (!), a fost lasata ideea „bd Cantemir”. Deja in 1989 era clar ca bd. Cantemir este „proiect ideologic”, dar nu un „proiect urbanistic” (urma sa stearga memoria Chisinaului de pana la 1812).

    (2) Proiectul „Bd. Cantemir” a nimerit in Planul Urbanistic General din 2007 in urma unei puternice influente politico-administrative din partea celor care au guvernat orasul in acea perioada (Primarii Ursu & Iordan). De fapt, daca se va analiza PUG/ul in 2007 se va vedea ca partea scrisa exclude bd. Cantemir si pune accentul pe revitalizarea centrului istoric. De fapt, a fost o decizie a CMC prin care elaboratorii au fost „obligati” sa prevada includerea bd. Cantemir in PUG (prea mare era rezistenta autorilor).

    (3) Argumentul de astazi ca Bd. Cantemir, in caitatea sa de dublor al bd. Stefan cel Mare, ar descongestiona traficul in centrul orasului este un fals! Astazi, cca 60% din traficul pe bd. Stefan cel Mare este reprezentat de tranzit (incl. Pentru cei care vin de la Straseni si se indreapta spre Aeroport!). Zeci de urbanisti (inclusiv toti strainii) s-au expus deja ca finalizarea centurii de ocolire a centrului istoric este adevarata solutie pentru descongestionarea traficului in centrul Chisinaului + folosirea la maxim a capacitatii str. Albisoara.

    (4) Costurile estimative aferente realizarii proiectului „Bd Cantemir” constituie min €200 mln (investii publice pentru infrastructura + exproprieri + asigurare cu locuinţe a celor cărora li se vor demola locuinţele). Chisinaul nu are resurse nici pentru a repara (plomba) strazile si bulevardele existente.

    Isi poate cineva inchipui in sec. XXI cum intr-o capitala europeana buldozerele demoleaza cateva zeci de hectare de tesut urbanistic istoric pentru un bulevard gandit de sovietici? Intr-un oras condus de un primar pro-European… Eu nu cred. Si exlud in totalitate un asemenea scenariu…

    Posted by ghenador | Ianuarie 30, 2012, 10:32 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

AIRMC

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 229 de urmăritori

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 229 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: