//
home

Ultimul articol

Istoria unui gard de epocă

Publicat de ⋅

Agenția de Inspetare și Restaurare a Monumentelor a lansat un proiect-pilot în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului – ”Conservarea, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului din Republica Moldova”. În cadrul acestui proiect are loc restaurarea unui segment de gard cu lungimea de 35 metri, gard ce aparține Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Proiectul … Continuă lectura →

Scrie un comentariu AIRM

Updates

  • Nimeni şi nimic nu-i opreşte pe cei care distrug, încetul cu încetul, edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, monument de istorie şi arhitectură de importanţă naţională. Dacă în luna mai muncitorii demolau pe ascuns clădirea, camuflaţi de o pânză verde, în iunie ei nu se mai feresc de ochii trecătorilor şi pot fi văzuţi cum strică fără nicio tresărire pereţii edificiului-monument. Ion Ştefăniţă, director general al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii, a declarat pentru JURNAL: „Demolarea ilegală continuă. Muncitorii vor să păstreze, chipurile, faţada, dar oricum, monumentul se distruge. Regretăm că organele de drept nu cercetează cazul. Procuratura nu a început urmărirea penală, de aceea suntem pe cale de a pierde monumentul”. Arhitectul-şef al Chişinăului, Vlad Modârcă, s-a arătat surprins de faptul că această clădire, aflată la doi paşi de Primăria municipală, e distrusă în plină zi: „Se demolează chiar acum? Nu ştiu nimic, eu sunt la catedră. Ceea ce vă pot spune cu siguranţă e că Primăria Municipiului Chişinău a emis încă în 2008 o dispoziţie privind stoparea demolărilor şi anularea tuturor certificatelor de reconstrucţie”. Amintim că monumentul de pe Vlaicu Pârcălab 71 e proprietate a Moldpresa S.A., transmisă în gestiune pentru 99 de ani companiei moldo-turce „Leopress”. Patronii intenţionează să construiască în locul ei un business centru cu şapte niveluri şi cu două niveluri la subsol, pentru parcări subterane. Directorul AIRM Ion Ştefăniţă ne-a mai comunicat că Primăria de Chişinău a dat în judecată compania „Leopress” şi a pierdut procesul. Edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, construit în primul deceniu al secolului XX (arhitect, Mitrofan Elladi), face parte din Centrul Istoric al capitalei. Clădirea a fost prima staţie de telefonie din Chişinău. Irina Nechit
  • Centrul Istoric al Chisinaului, posted with vodpod
  • Capitala riscă să-şi piardă identitatea istorică şi culturală Unsprezece ONG-uri din domeniul culturii, istoriei şi ecologiei, precum şi reprezentanţii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie naturală şi ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei cer conducerii statului să apere patrimoniul cultural care ne-a mai rămas. Într-o scrisoare expediată premierului Vlad Filat şi preşedintelui interimar Marian Lupu, acestea cheamă conducerea statului să nu admită „irosirea definitivă a capitalului cultural de care încă mai dispune ţara noastră”. Răvaşul este unul mai mult simbolic, ca un ultim strigăt către acei care se declară apărători ai legii, după ce multiplele proteste, mese rotunde, acţiuni de sensibilizare a instituţiilor statului au rămas fără atenţie. „Începând cu ianuarie 2011, în or. Chişinău au fost înregistrate şase cazuri de demolare şi mutilare a unor imobile protejate. Aproape zilnic se operează intervenţii degradante la faţadele altor imobile protejate. La fel de insistent se intervine în structura urbană din centrul protejat al oraşului, cartiere istorice întregi fiind metodic demolate pentru a oferi loc unor megaconstrucţii”, menţionează semnatarii. Ei atrag atenţia asupra faptului că „legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural e ignorată în totalitate”, iar până în prezent n-a fost „niciun precedent juridic de tragere la răspundere a vreunei persoane fizice sau juridice responsabile de demolarea sau mutilarea obiectivelor patrimoniului cultural”. În speranţa că vor fi auzite şi înţelese, cele treisprezece organizaţii au înaintat Executivului şi Legislativului câteva propuneri: 1. Declanşarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General (PUG) al mun. Chişinău, în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statului ei de zonă construită protejată de categorie naţională; 2. Instituirea prin hotărâre de Guvern, până la corectarea menţionată a PUG, a unui moratoriu pentru intervenţiile constructive în zona protejată de categorie naţională a Centrului istoric; 3. Crearea, după exemplul altor oraşe istorice europene, a unui serviciu specializat care să gestioneze şi monitorizeze situaţia patrimoniului cultural, şi să-l promoveze în contextul dezvoltării durabile economice şi turistice a capitalei; 4. Crearea Poliţiei Monumentelor - o subdiviziune specializată a MAI, responsabilă pentru asigurarea respectării statutului de protecţie a obiectivelor de patrimoniu cultural al ţării; 5. Crearea, prin hotărâre de Guvern, a Fondului de revitalizare a Centrului istoric al Chişinăului; 6. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile înregistrate de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării. Revendicările societăţii civile sunt susţinute şi de directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, care primul atenţionează de fiecare dată opinia publică despre ilegalităţile din centrul istoric al capitalei. „Mi s-a spus că, dacă într-adevăr vina va fi a instituţiilor din domeniu, atunci Parlamentul va lua atitudine şi va adopta o rezoluţie pe cazurile care au fost înregistrate în ultimul timp. Sper ca această scrisoare să dea efect. Deja am folosit toate pârghiile. Ne-a rămas doar la nivel de prim-ministru şi şef de stat. Să vedem prin ei ce putem face... Toate cazurile sesizate trebuie să ajungă în judecată, iar vinovatul - să fie tras la răspundere”, ne-a spus Ion Ştefăniţă. Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului Vă asigurăm că scrisoarea va fi studiată cu atenţie. Dacă acest document într-adevăr conţine unele propuneri bune, ele vor fi tratate cu maximă seriozitate şi urmează să se decidă care dintre ele vor fi implementate în practică - dar, în limitele competenţelor legale pe care le are Guvernul şi personalul premierului. ------------------------- DOSAR: Amintim că TIMPUL a scris mai multe articole ce abordează situaţia dramatică în care se află patrimoniul cultural al ţării (starea degradantă a conacelor boiereşti de la nord la sudul republicii, starea nesatisfăcătoare a bisericilor de lemn), precum şi cel din centrul istoric al Chişinăului. Vă prezentăm mai jos şase cazuri de demolare şi mutilare a imobilelor din capitală, înregistrate de la începutul acestui an: - 20 ianuarie. S-a încercat demolarea clădirii din str. Petru Movilă 27A; - 7 februarie. A fost demolat edificiul din str. Vasile Alecsandri, 32; - 14 martie. Chişinăul a rămas şi fără clădirea din str. Bucureşti 71 - monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”; - 15 martie. Acoperişul edificiului de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, aflat chiar sub nasul Primăriei, a fost distrus; - 18 aprilie. De Ziua Internaţională a Monumentelor, poliţia n-a întreprins absolut nimic pentru a stopa lucrările de demolare din strada Sarmizegetusa 48, bloc 12; - 1 mai. Lucrări de construcţie la o casă considerată monument de arhitectură, pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 4 Ion Surdu, Timpul
  • 1st collector for ONG-urile şi instituţiile de cultură cer Guvern...Follow my videos on vodpod
  • Membrii mai multor organizaţii nonguvernamentale au organizat o nouă acţiune de protest, îndemnînd Procuratura Sectorului Centru din Chişinău să apere monumentele arheologice din Chişinău. Potrivit participanţilor la proteste, de lobbysmul intereselor distrugătorilor oraşului continuă să se ocupe nu numai Primăria, ci şi Procuratura municipală, care refuză să pornească un dosar penal împotriva companiei de construcţii. "În ultimii cîţiva ani, peste jumătate de cazuri au fost respinse, cu răspunsul că nu ar fi existat nici un motiv pentru a iniţia o acţiune penală ", a spus protestatarul Vitalie Vaznoi. "Cerem Procuraturii să iniţieze dosare penale împotriva infractorilor, precum şi să ia măsuri în colaborare cu Inspecţia de Stat în Construcţii, Primăria şi Grupul civic pentru protecţia Centrului istoric al oraşului", a declarat protestatarul Veaceslav Iordache. Reamintim că Registrul monumentelor protejate de importanţă naţională şi locală din 19 ianuarie 1995 include 973 de clădiri din centrul istoric al Chişinăului. Din anii 1993-2010 au fost ruinate 136 de clădiri: 42 de importanţă naţională şi 94 de importanţă locală. Din cele 16 cereri împotriva demolării monumentelor, înaintate de către Agenţia pentru Inspecţia şi Restaurarea Monumentelor, în 13 cazuri, Procuratura a declarat că nu ar fi existat motive suficiente pentru iniţierea dosarului penal.
  • Casa-muzeu Puskin pe strada Anton Pann ar putea fi complet distrusa din cauza constructiei unui complex locativ din preajma. Cel putin, asa sustine Ambasada Federatiei Ruse la Chisinau, care a difuzat o adresare din partea comunitatilor ruse catre conducerea tarii. Potrivit informatiilor reprezentantilor comunitatilor ruse, la 26 martie Casa-muzeu Puskin a avut de suferit deja in urma lucrarilor de constructie- crapaturile din pereti si pod au devenit mai profunde, iar de pe acoperis cade tigla metalica. In scurt timp urmeaza sa inceapa si lucrarile la fundamentul unui bloc cu multe etaje, care vor afecta rezistenta tuturor imobilelor din preajma. Cei care au semnat adresarea catre autoritatile statului sustin ca decizia privind edificarea acestui complex locativ in imediata vecinatate cu Muzeul Puskin s-a luat fara a se tine cont de valoarea edificiului. In declaratie se spune: Adresare participanţii conferinţei organizaţiilor compatrioţilor ruşi din rm către parlament, guvern şi ministerul culturii RM. "Conform informatiei pe care o detinem, o firma a primit autorizaţie pentru construcţia unui bloc locativ chiar lângă pereţii Casei-muzeu A. S. Puskin. Nici macheta, nici setul de documente şi nici condiţiile construcţiei  şi consecinţele sale nu sunt făcute publice, nu sunt  coordonate, fiind ţinute în secret faţă de administraţia muzeului şi societate. Firma nu garantează nici d.p.d.v. juridic şi nici financiar integritatea muzeului, recunoscând în acelaşi timp ca  "şubredul edificiu din sec. XIX" ar putea fi distrus complet in urma lucrărilor de construcţie, prevazute pentru 4-5 ani. Participanţii conferinţei organizaţiilor compatrioţilor ruşi din RM roagă Parlamentul, Guvernul şi Ministerul Culturii RM să suspende imediat lucrările de construcţie şi să asigure reluarea lor numai cu condiţia semnării unui acord de garanţie, care să oblige firma să ia toate măsurile necesare, inclusiv aplicarea tehnologiilor "tolerante" pentru asigurarea integrităţii nepreţuitului obiectiv al patrimoniului cultural naţional şi universal." Ministrul Culturii promite ca va lua masuri. Boris Focşa, ministrul culturii RM: "Agentia noastra a fost acolo de nenumarate ori. Ei spun ca toate documentele sunt in ordine, fiind semnate de Cozma, fostul Ministru al Culturii. Oricum, noi nu vom lasa balta acest lucru, deoarece indiferent de actele semnate, ei trebuiau sa ia masuri pentru ca lucrarile de constructie sa nu distruga cladirea muzeului. Agentia a fost inca o data acolo si cred ca ne vom adresa in judecata. Sa plateasca ei prejudiciile. Casa-muzeu Puskin este una din cele doua edificii din lume pastrate pana acum, unde a locuit si a lucrat poetul rus. In Moldova cladirile din sec. XIX sunt protejate de stat, fiind considerat complex muzeistic unic. Xenia Mustuc, Vlad Coroban, pentru Cotidian
  • Fiecare casa din Chisinaul vechi are o identitate, un nume, o adresa pe harta orasului, o istorie cladita piatra cu piatra. Cei care demoleaza Chisinaul au un nume de familie, o adresa, un telefon. Ei sunt oameni reali, cu nume concrete, cu semnaturi frumoase si cu conturi in banca. Ei sunt adevarati profeSSionisti ai meseriei lor. Ei au birouri si oficii platite din banii publici, ei ne scriu rapoarte frumoase si statistici, ei ne semneaza orice document de care este nevoie pentru a demola Chisinaul. Ei scriu istoria cu buldozerele. În doar două decenii, în oraşul Chişinău ei au demolat 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală. Cine sunt ei?

Blog Stats

  • 87.849 hits

GHENADIE SONTU FINE ART

Ghenadie Sontu Fine Art Blog